Unul dintre cele mai vechi obiceiuri româneşti este cel al Mărţişorului. Practica lui se întâlneşte doar pe teritoriul României şi la popoarele din sudul Dunării care l-au preluat. Legenda spune că în vechime tinerii împleteau doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu, oferindu-i fetelor pe care le iubeau sau celor apropiaţi. Făceau acest gest în memoria unui tânăr fecior care a scăpat soarele din mâinile unui zmeu ce îl răpise, pierzându-şi astfel viaţa.
În ultimii ani, kitsch-ul a început să erodeze frumuseţea acestei tradiţii, anulând orice formă sau intenţie de creaţie artistică. Moştenit din cultura dacilor şi a romanilor, mărţişorul trebuie să rămână o creaţie autentică, fără influenţa dăunătoare a kitsch-ului. Simbol al primăverii, iubirii, renaşterii şi purităţii, mărţişorul este, prin tradiţie, un dar purtător al tuturor cuvintelor nerostite, dar trăite, de către cel care-l oferă către cel care-l primeşte.
Simbol al primăverii şi bunăstării, mărţişorul se poartă o perioadă bine determinată, după care se agaţă în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărţişoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că trebuie să-ţi dai jos mărţişorul doar atunci când vezi un stol de berze. În …
Alb de înalt şi de zbor/roşu fir/se-mpletesc/în fir de mărţişor. Atunci când e dăruit, mărţişorul trebuie să fie însoţit de gânduri curate şi de încrederea într-un an bun pentru cel care-l primeşte. În vechime, mărţişorului îi erau atribuite puteri tămăduitoare şi era purtat de către femei în jurul gâtului pentru a le feri de petele …
Obiceiul de a dărui mici obiecte care să aducă sănătate, noroc, viaţă lungă, prosperitate, speranţă etc se pierde în negura timpului. La începuturi, era vorba de o monedă din aur, argint sau aramă, găurită în mijloc şi prinsă şnur alb-negru/alb- roşu care se lega la încheietura mânii stângi sau se prindea în piept. Mărţişorul este …
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Comenzile de minim 350 lei beneficiază de transport gratuit prin curier. Dismiss
Mărţişor fără kitsch
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri româneşti este cel al Mărţişorului. Practica lui se întâlneşte doar pe teritoriul României şi la popoarele din sudul Dunării care l-au preluat. Legenda spune că în vechime tinerii împleteau doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu, oferindu-i fetelor pe care le iubeau sau celor apropiaţi. Făceau acest gest în memoria unui tânăr fecior care a scăpat soarele din mâinile unui zmeu ce îl răpise, pierzându-şi astfel viaţa.
În ultimii ani, kitsch-ul a început să erodeze frumuseţea acestei tradiţii, anulând orice formă sau intenţie de creaţie artistică. Moştenit din cultura dacilor şi a romanilor, mărţişorul trebuie să rămână o creaţie autentică, fără influenţa dăunătoare a kitsch-ului. Simbol al primăverii, iubirii, renaşterii şi purităţii, mărţişorul este, prin tradiţie, un dar purtător al tuturor cuvintelor nerostite, dar trăite, de către cel care-l oferă către cel care-l primeşte.
Related Posts
Mărţişorul, legendă şi tradiţie
Simbol al primăverii şi bunăstării, mărţişorul se poartă o perioadă bine determinată, după care se agaţă în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărţişoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că trebuie să-ţi dai jos mărţişorul doar atunci când vezi un stol de berze. În …
Mărţişorul, poezie şi tămăduire
Alb de înalt şi de zbor/roşu fir/se-mpletesc/în fir de mărţişor. Atunci când e dăruit, mărţişorul trebuie să fie însoţit de gânduri curate şi de încrederea într-un an bun pentru cel care-l primeşte. În vechime, mărţişorului îi erau atribuite puteri tămăduitoare şi era purtat de către femei în jurul gâtului pentru a le feri de petele …
Mărţişorul, o fărâmă de spirit românesc
Obiceiul de a dărui mici obiecte care să aducă sănătate, noroc, viaţă lungă, prosperitate, speranţă etc se pierde în negura timpului. La începuturi, era vorba de o monedă din aur, argint sau aramă, găurită în mijloc şi prinsă şnur alb-negru/alb- roşu care se lega la încheietura mânii stângi sau se prindea în piept. Mărţişorul este …