Despre Cultura Cucuteni și cât de mult mă fascinează de la 15 ani de când am descoperit-o, aș putea să vă povestesc zile în șir. Eram în clasa a IX-a când am aflat despre existența ei și am văzut primele imagini. Tot atunci am descoperit si ceramica, iar sentimentul era că am pătruns într-o lume din care nu voi mai dori să ies. Așa s-a și întâmplat, pentru că au trecut 25 de ani și n-am stat o clipa departe de niciuna dintre ele. Iubesc la fel forma, desenul, simbolistica. În 2009 am ajuns pentru prima dată la Simpozionul Internațional Human, ce se întâmplă și astăzi tocmai în Cucuteni, Iași. Atunci am văzut muzeul de-acolo și pentru prima dată obiectele reale descoperite în aceste locuri încărcate de istorie. Am știut din acea clipă că într-o zi voi face o colecție de mărțișoare-omagiu Culturii Cucuteni. A trecut niște vreme, dar pentru că nu-mi place să fac presiuni când vine vorba de creație, am lăsat ideea să se așeze cum a știut mai bine și uite că i-a venit rândul. Nu mi-am propus deloc să fac reproduceri, ci să trec tot ce știu și simt, prin propriile filtre, în așa fel încât obiectul final să mă reprezinte. Știu că v-am obișnuit cu porțelanul și alte materiale ceramice, știu la fel de bine cât de important a fost lutul pentru cucutenieni. Cu toate acestea, am simțit să folosesc lemnul pentru această colecție. Sper s-o primiți cu drag și entuziasm, la fel cum faceți cu toate creațiile mele. Vă mulțumesc din suflet! – Ileana Horoba-Danci, artist.
Acum câteva milenii, undeva între anii 5000 şi 3200 î.Hr pe mare parte din teritoriul României de azi, al Republicii Moldova şi al Ucrainei s-a dezvoltat una dintre cele mai vechi culturii ale Europei. Această civilizaţie unică, rivaliza cu vestitele aşezări umane din Egiptul Antic şi Sumer.
Este vorba despre cultura Cucuteni – Tripolie, botezată astfel după numele localităţii situată în judeţul Iaşi, aproape de Târgu Frumos, acolo unde în anul 1883, arheologii au descoperit primele vestigii care ne amintesc de vechea civilizaţie. Pe teritoriul actual al ţării noastre, cultura Cucuteni s-a dezvoltat în regiunea Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Pentru oamenii de știință, cel mai fascinant mister al acestei civilizații rămâne obiceiul lor de a arde așezările la fiecare 60-80 de ani. Nu se ştie exact de ce făceau acest lucru, însă o teorie larg acceptată explică aceste incendii prin prisma unui ritual de purificare a locului prin foc. Oamenii civilizației Cucuteni construiau o așezare, apoi o distrugeau, se mutau mai departe și construiau o altă așezare, pentru ca apoi să o ia de la capăt câteva decenii mai târziu. Oamenii care au creat cultura Cucuteni erau păstori, agricultori şi meşteşugari. Vechii cucutenienii stăpâneau foarte bine arta ceramicii, dovadă fiind obiectele de acest fel descoperite. Materialul folosit era lutul ars la aproximativ 1000 grade Celsius în cuptoare construite cu multă pricepere.
„Triburile Cucuteni au creat splendida şi originala ceramică pictată şi au lăsat opere nu mai puţin remarcabile în domeniul artei figurative. Realizările artistice ale cucutenienilor se înscriu, incontestabil, între cele mai importante manifestări de artă plastică din lume, constituind, pentru preistoria Europei, o culme de neechivalat, o contribuţie inestimabilă la patrimoniul cultural mondial” (Senica Turcanu, Dr., şef muzeu „Istoria Moldovei”, Iaşi).
Printre tehnicile şi motivele întâlnite în ceramica de Cucuteni, se remarcă canelurile, inciziile, ovele, alveolele, spiralele dar şi pictura. Cel mai des folosite în decorul ceramicii sunt nuanţele de alb, negru şi roşu. Spirala, unul dintre cele mai complexe simboluri cunoscute de omenire este des întâlnit în cultura Cucuteni. Spirala poate însemna întruchiparea ideii de perpetum mobile a ciclurilor naturii, a stărilor fiinţei umane, a vieţii în general.
„Motivul spiralei va fi combinat cu cercuri pictate, ove, elipse, linii şi benzi. Decorul este dispus în registre, simetria şi ritmicitatea cunoscând un echilibru remarcabil. Albul şi roşul sunt principalele culori folosite la decorarea ceramicii, negrul fiind de cele mai multe ori utilizat pentru conturarea şi sublinierea unor motive decorative”. (Senica Turcanu, Dr., şef muzeu „Istoria Moldovei”, Iaşi).
Alături de spirală, obiectele din cultura Cucuteni sunt decorate cu motivul triunghiului, rombului sau cercului.
„Triunghiul are o încărcătură semantică destul de constantă, asociindu-se cu soarele, fecunditatea, începutul masculin (triunghiul cu vârful în sus) sau feminin (triunghiul cu vârful în jos), triunghiul isoscel are şi semnificaţia de echilibru. Rombul are şi acesta o semnificaţie stabilă, fiind acceptat ca început feminin, legat de lumea htonică (n.r.„pământesc”), caracteristic mai ales populaţiilor agricole, îmbinând fertilitatea naturii şi pe aceia feminină. Cercul reprezintă în primul rând lumea de sus – cerul în toate ipostasele acestuia, însumează componenta ideală a lumii”. (Sistemele simbolice decorative ale ceramicii culturii Cucuteni-Tripolie (etapa Cucuteni A-Tripolie BI), „Meşterii au modelat alături de vasele cu un caracter uzual (printre care amintim străchini, castroane, capace, cupe, pahare, vase de provizii, fructiere) şi vase care aveau rol de cult, folosite în ritualuri religioase (cum sunt vasele suport, vasele binoclu, vasele antropomorfe şi zoomorfe, vasele prismatice, vasele de tip horă”(Senica Turcanu, Dr., şef muzeu „Istoria Moldovei”, Iaşi).VASILACHE, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Valeriu PAŞA, Centrul Arheologie, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe a Moldovei).
Obiectele ceramice ale culturii Cucuteni sunt extraordinar de diverse şi echilibrate din punct de vedere stilistic, având o eleganţă şi proporţie care le conferă o deosebită valoare artistică.
O altă particularitate a ceramicii provenită din cultura Cucuteni este aceea a fenomenului „horror vacui” care constă în pictarea întregii suprafeţe a vasului, uneori chiar a fundului acestuia. Termenul de „horror vacui” este o teorie din fizică propusă de Aristotel care afirma că „natura are oroare de vid”. În artă „horror vacui” defineşte actul de a umple complet întreaga suprafață a unei opere cu detalii.
O altă particularitate şi totodată un mister este faptul că cucutenienii îşi ardeau locuinţele la un anumit interval de timp şi le reconstruiau de la zero în alt loc. Dovezile indică faptul că și-au incendiat „intenționat și repetat” așezările. Această practică ridică multe întrebări cu privire la motivul pentru care o cultură ar depune un asemenea efort pentru a-și crea așezările, doar pentru a le arde.
„Arheologii și cercetătorii au descoperit mii de structuri arse, statui, unelte, vase și chiar rămășițe incinerate de oameni și animale. Cercetătorul V. Khvoika a prezentat o teorie conform căreia acestea erau „căminele morților”, adică morminte. Însă, teoriile ulterioare sugerează că locuințele și structurile obișnuite au fost pur și simplu arse pentru a face loc unor noi structuri. Cea mai larg acceptată teorie astăzi este o combinație a acestora, indicând faptul că de-a lungul timpului structurile au fost arse, cu unelte, vase și animale incluse, ca un sacrificiu pentru spiritele ancestrale. Vechile structuri și câmpuri erau lăsate în seama strămoșilor decedați, iar cei rămași se mutau într-o nouă zonă. Unii savanți au teoretizat că fiecare structură era privită ca o entitate aproape „vie”, cu propriul ciclu de viață, moarte și renaștere”. (https://www.monden.ro/misteriosa-cultura-a-caselor-arse-cucuteni-trypillian.html).
Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Specialiştii explică această asemănare prin ceea ce se numeşte ipoteza „Inconştientului Colectiv” a lui Carl Jung.
„Inconştientul colectiv – în măsura în care putem spune ceva despre el – pare să se compună din motive mitologice sau imagini primordiale, şi de aceea miturile tuturor poparelor sînt exponenţii săi. De fapt, toată mitologia ar putea ficonsiderată un soi de proiecţie a inconştientului colectiv… De aceea putem studia inconştientul colectiv în două moduri, prin mitologie sau prin analiza individului”, explică Carl Jung.
Motivele dispariţiei impresionantei culturi Cucuteni sunt încă neclare şi fac încă obiectul cercetării. Ea râmâne una dintre cele mai misterioase şi spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri româneşti este cel al Mărţişorului. Practica lui se întâlneşte doar pe teritoriul României şi la popoarele din sudul Dunării care l-au preluat. Legenda spune că în vechime tinerii împleteau doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu, oferindu-i fetelor pe care le iubeau sau celor apropiaţi. Făceau acest gest în …
Obiceiul de a dărui mici obiecte care să aducă sănătate, noroc, viaţă lungă, prosperitate, speranţă etc se pierde în negura timpului. La începuturi, era vorba de o monedă din aur, argint sau aramă, găurită în mijloc şi prinsă şnur alb-negru/alb- roşu care se lega la încheietura mânii stângi sau se prindea în piept. Mărţişorul este …
Simbol al primăverii şi bunăstării, mărţişorul se poartă o perioadă bine determinată, după care se agaţă în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărţişoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că trebuie să-ţi dai jos mărţişorul doar atunci când vezi un stol de berze. În …
Când discutăm despre cele mai importante personaje din mitologia românească, este musai să o aducem în prim-plan şi pe Baba Dochia sau Odochia. Veselă, încrezătoare, curioasă, visătoare, furioasă, suspicioasă, iubitoare…Indiferent de expresia ei, Baba Dochia este un arhetip. Un simbol al trecerii, dar și al renașterii, într-un cuvânt, al ciclicităţii anotimpurilor și metaforă a vieții …
Acest website folosește fișiere cookie pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Puteți, dacă doriți, să schimbați aceste setări. Setări cookieAccept
Setări cookies.
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Comenzile de minim 350 lei beneficiază de transport gratuit prin curier. Ofertă valabilă doar pe teritoriul României. Respinge
Cultura Cucuteni -Tripolie
Acum câteva milenii, undeva între anii 5000 şi 3200 î.Hr pe mare parte din teritoriul României de azi, al Republicii Moldova şi al Ucrainei s-a dezvoltat una dintre cele mai vechi culturii ale Europei. Această civilizaţie unică, rivaliza cu vestitele aşezări umane din Egiptul Antic şi Sumer.
Este vorba despre cultura Cucuteni – Tripolie, botezată astfel după numele localităţii situată în judeţul Iaşi, aproape de Târgu Frumos, acolo unde în anul 1883, arheologii au descoperit primele vestigii care ne amintesc de vechea civilizaţie. Pe teritoriul actual al ţării noastre, cultura Cucuteni s-a dezvoltat în regiunea Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Pentru oamenii de știință, cel mai fascinant mister al acestei civilizații rămâne obiceiul lor de a arde așezările la fiecare 60-80 de ani. Nu se ştie exact de ce făceau acest lucru, însă o teorie larg acceptată explică aceste incendii prin prisma unui ritual de purificare a locului prin foc. Oamenii civilizației Cucuteni construiau o așezare, apoi o distrugeau, se mutau mai departe și construiau o altă așezare, pentru ca apoi să o ia de la capăt câteva decenii mai târziu. Oamenii care au creat cultura Cucuteni erau păstori, agricultori şi meşteşugari. Vechii cucutenienii stăpâneau foarte bine arta ceramicii, dovadă fiind obiectele de acest fel descoperite. Materialul folosit era lutul ars la aproximativ 1000 grade Celsius în cuptoare construite cu multă pricepere.
Printre tehnicile şi motivele întâlnite în ceramica de Cucuteni, se remarcă canelurile, inciziile, ovele, alveolele, spiralele dar şi pictura. Cel mai des folosite în decorul ceramicii sunt nuanţele de alb, negru şi roşu. Spirala, unul dintre cele mai complexe simboluri cunoscute de omenire este des întâlnit în cultura Cucuteni. Spirala poate însemna întruchiparea ideii de perpetum mobile a ciclurilor naturii, a stărilor fiinţei umane, a vieţii în general.
Alături de spirală, obiectele din cultura Cucuteni sunt decorate cu motivul triunghiului, rombului sau cercului.
Obiectele ceramice ale culturii Cucuteni sunt extraordinar de diverse şi echilibrate din punct de vedere stilistic, având o eleganţă şi proporţie care le conferă o deosebită valoare artistică.
O altă particularitate a ceramicii provenită din cultura Cucuteni este aceea a fenomenului „horror vacui” care constă în pictarea întregii suprafeţe a vasului, uneori chiar a fundului acestuia. Termenul de „horror vacui” este o teorie din fizică propusă de Aristotel care afirma că „natura are oroare de vid”. În artă „horror vacui” defineşte actul de a umple complet întreaga suprafață a unei opere cu detalii.
Purificare prin foc
O altă particularitate şi totodată un mister este faptul că cucutenienii îşi ardeau locuinţele la un anumit interval de timp şi le reconstruiau de la zero în alt loc. Dovezile indică faptul că și-au incendiat „intenționat și repetat” așezările. Această practică ridică multe întrebări cu privire la motivul pentru care o cultură ar depune un asemenea efort pentru a-și crea așezările, doar pentru a le arde.
Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Specialiştii explică această asemănare prin ceea ce se numeşte ipoteza „Inconştientului Colectiv” a lui Carl Jung.
Motivele dispariţiei impresionantei culturi Cucuteni sunt încă neclare şi fac încă obiectul cercetării. Ea râmâne una dintre cele mai misterioase şi spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat.
Related Posts
Mărţişor fără kitsch
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri româneşti este cel al Mărţişorului. Practica lui se întâlneşte doar pe teritoriul României şi la popoarele din sudul Dunării care l-au preluat. Legenda spune că în vechime tinerii împleteau doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu, oferindu-i fetelor pe care le iubeau sau celor apropiaţi. Făceau acest gest în …
Mărţişorul, o fărâmă de spirit românesc
Obiceiul de a dărui mici obiecte care să aducă sănătate, noroc, viaţă lungă, prosperitate, speranţă etc se pierde în negura timpului. La începuturi, era vorba de o monedă din aur, argint sau aramă, găurită în mijloc şi prinsă şnur alb-negru/alb- roşu care se lega la încheietura mânii stângi sau se prindea în piept. Mărţişorul este …
Mărţişorul, legendă şi tradiţie
Simbol al primăverii şi bunăstării, mărţişorul se poartă o perioadă bine determinată, după care se agaţă în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărţişoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că trebuie să-ţi dai jos mărţişorul doar atunci când vezi un stol de berze. În …
Baba Dochia – metaforă a vieţii
Când discutăm despre cele mai importante personaje din mitologia românească, este musai să o aducem în prim-plan şi pe Baba Dochia sau Odochia. Veselă, încrezătoare, curioasă, visătoare, furioasă, suspicioasă, iubitoare…Indiferent de expresia ei, Baba Dochia este un arhetip. Un simbol al trecerii, dar și al renașterii, într-un cuvânt, al ciclicităţii anotimpurilor și metaforă a vieții …